Câmpulung Moldovenesc este o statiune climaterica, situata la 69 km sud-vest de Suceava, la o altitudine de 630m cu un bioclimat bogat in ozon.
Asezat într-un cadru natural deosebit de pitoresc, înconjurat de padurile vesnic verzi de molid ce încânta ochiul oricarui drumet si strajuit spre sud de "turnurile gotice" ale legendarului Rarau, municipiul Câmpulung Moldovenesc, poate fi o destinatie turistica pentru toate anotimpurile si exigentele iubitorilor de calatorie.

Acces:
• Rutier: DN17( E 576) Cluj-Vatra Dornei-Suceava;
• Feroviar: ruta –Suceava –Vatra Dornei-Cluj.

Situata în mirifica Bucovina, pe principalele cai de acces, rutiere si feroviare, ce leaga Moldova, Transilvania si Maramuresul, stravechea asezare prefeudala beneficiaza de o pozitie geografica favorabila. Aceasta se regaseste nu numai în dispunerea localitatii pe cea mai importanta cale de legatura între provinciile istorice amintite, (despre care legenda spune ca pe aici ar fi trecut, în drumul lor dinspre Maramures, Dragos si întâiul descalecator al Moldovei, Bogdan I), dar si în faptul ca reprezinta punctul de plecare pentru principalele trasee turistice bucovinene: drumurile spre celebrele monumente de arhitectura medievala, manastirile din nordul Moldovei si potecile marcate spre Muntii Rarau - Giumalau si Obcini.

Atractii turistice:
- traseele marcate ale potecilor turistice, deosebit de pitoresti care urca spre culmile muntoase înconjuratoare, ale masivului Rarau-Giumalau si Obcini;
- forme le de relief carstic - Pestera cu Lilieci de la obârsia Izvorului Alb, accesibila doar speologilor, celor cu antrenament si echipament special;
- domeniul schiabil - ocupa spatii reduse datorita gradului ridicat de împadurire , dar poate fi extins mai ales pe versantul drept al Moldovei; pârtii amenajate se afla la Runc si pe Magura Runcului, pentru schi alpin. Pe Bodea exista o pârtie speciala pentru schi fond si biatlon. La poalele pantelor dinspre oras, ca si pe dealul Cucoara se poate practica saniusul;
- forme de relief calcaroase (create de structura geologica a Raraului), stâncile ruiniforme denumite "Pietrele Doamnei", cu altitudinea maxima de 1634 m, vizibile de la mare distanta, declarate si monumente ale naturii;
- Codrul secular Slatioara, rezervatie naturala, în care se pot admira exemplare de brad si molid cu diametrul de peste 1 m, înaltimi de circa 50 m, vârste ce depasesc 400 ani si specii floristice rare, ocrotite de lege (papucul doamnei, specii de orhidee, floarea de colt, vulturica s.a.);
        - Codrul secular Gi u malau , rezervatie naturala în care sunt ocrotite exemplare seculare de molid si specii floristice rare (clopotei, degetarutul, cretisoare s.a.);
        - Rezervatia Todirescu , cu caracter floristic, adaposteste monumente ale naturii, precum specii de gentiane, podbalul de munte, volvoticul, s.a;
        - Piatra Buhei , rezervatie geologico-geomorfologica, pe Valea Pârâului Alb, în imediata apropiere a municipiului;
        - Cheile Moara Dracului , rezervatie geologico-geomorfologica, cu o lungime de circa 70 m si latime medie de 4-5 m, foarte spectaculoase, cu pereti înalti si numeroase surplombe;
        - Rezervatia paleontologica Stratele de Pojorâta , cunoscute si sub numele de "stratele cu Aptychus", cu fosile din grupa amonitilor, de vârsta jurasica, situata în cheia de la Piatra Strajii, la iesirea din municipiu, în versantul drept al Moldovei.